DIN “CULISELE” ACTIVITĂŢILOR CULTURALE A CENTRULUI CULTURAL MUNICIPAL “GEORGE COŞBUC” BISTRIŢA

Inapoi la stiri

DIN “CULISELE” ACTIVITĂŢILOR CULTURALE A CENTRULUI CULTURAL MUNICIPAL “GEORGE COŞBUC” BISTRIŢA

Activitate culturală bogată în această perioadă de vară în oraşul şi judeţul nostru, Bistriţa - Năsăud. Înainte cu doar două săptămâni de gongul inaugural a celei de-a XVIII-a ediţii a Festivalului Internaţional „Nunta Zamfirei”, directorul Centrului Cultural Municipal, dr. Dorel Cosma a dezvăluit câteva secrete din „culisele” organizării acestui mare festival, dar şi din experienţa acumulată în turneul Caravanei I.G.F. 

Rep.: - Caravana IGF este la ora bilanţului. De unde iniţiativa unui asemenea festival?

                                                                                              
Dorel Cosma: Acest gând de a avea un festival de folclor internaţional dedicat doar soliştilor îl avem de mult. Sunt festivaluri numeroase care prezintă costumele şi dansurile ţărilor, însă un asemenea eveniment dedicat interpreţilor s-a derulat, pentru prima dată, la nivel european şi extraeuropean. Caravana a debutat la Colibiţa, unde invitaţii au putut lua contact cu o viitoare staţiune montană. Ne-am bucurat să găsim deschidere la Consiliul Local şi primarul Vasile Laba de la Bistriţa Bârgăului, cărora le mulţumim pentru tot ceea ce au făcut pentru cântecul popular din Europa. S-au întors străinii de aici, spre casele lor, cu impresii deosebite. Am avut o caravană care a parcurs un total de 8000 km. Nu este simplu ca împreună cu delegaţiile din zece ţări să străbatem acest drum, însă bucuria este cu atât mai mare cu cât artişti prezenţi pentru prima dată la asemenea manifestări s-au împrietenit ducând mesajul de frumuseţe în ţările lor. Întreaga caravană a fost coordonată de Petre Petruse, delegatul Federaţiei Naţionale de Folclor din România, care a demonstrat că, pe lângă calităţile extraordinare vocale, are şi abilităţi de coordonator şi sprijinitor al tinerilor solişti care vin din urmă.
De la Bistriţa, artiştii europeni au luat calea Italiei, unde am fost întâmpinaţi de preşedintele federaţiei Naţionale de Folclor, Benito Ripoli, care este şi vicepreşedinte IGF. Caravana a poposit în localitatea Lecco, unde primarul gazdă a primit ştafeta culturală din partea primarului comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba. Am susţinut spectacole în trei oraşe diferite ale regiunii Lombardia, spre bucuria miilor de spectatori dornici să vadă frumuseţea tradiţiilor. Caravana a pornit apoi spre Franţa, unde preşedintele Confederaţiei Franceze, Nicolas Charlethy, preşedinte adjunct IGF, ne-a primit, timp de trei zile, la Voiron. După spectacolele de aici, caravana a continuat cu o vizită la Lourdes şi un concert în Biserica din Camparne.
Caravana a adus un plus de imagine ţării noastre prin frumuseţea cântecelor interpretate de cei trei tineri solişti ai noştri, Alina Ceuca, Adina Băieşiu şi Raul Mihai Turda, care au dovedit faptul că, pe lângă frumuseţea chipului au şi voci deosebite, ştiind, în acelaşi timp, să îmbrace cu respect frumoasele costume româneşti. Ei fac parte acum din marea familie a Federaţiei Europene de Folclor, având un drum frumos în carieră, dacă vor fi alături de noi.


Rep.: - Pentru modul în care aţi reuşit să promovaţi tradiţiile europene aţi fost recompensat cu distincţia pentru merite culturale în Italia şi Medalia oraşului Voiron în Franţa. Aceste distincţii se adaugă Oscarului în folclor şi altor premii primite de-a lungul timpului.  Sunt o cărămidă la faptele bune, demonstrând că folclorul este preţuit în străinătate.


D.C.: - Aşa este, nu ştiu dacă vreodată România va reuşi să concureze Italia, Franţa sau Germania în domeniul economic dar, în folclor ne batem pentru un loc fruntaş la nivel mondial. Ori de câte ori primesc o distincţie mă simt deosebit de onorat, indiferent de persoanele care vorbesc într-un fel sau altul. Atunci când, în Italia, înalte autorităţi îţi oferă un astfel de premiu sau primeşti o medalie a unui important oraş francez nu poţi decât să te simţi bine, să crezi în forţele tale şi să fii convins că trebuie să mergi mai departe pe acest drum, să faci lucruri bune pentru cei care gustă această latură a artei. Nu toată lumea iubeşte folclorul, dar dincolo de toate trebuie să ştim că tradiţiile au frumuseţea şi valoare lor pentru că un popor fără folclor ar fi inexistent. Dacă ne uităm la tot ce înseamnă literatura sau muzica cultă, toate au elemente de plecare din ceea ce înseamnă marele tezaur al folclorului. Atunci, de ce să nu îl preţuim, la fel cum fac grecii, francezii, egiptenii, care îl aşază la loc de cinste. Dacă unii îşi reconstituie costumul popular din cărţile de istorie, noi îl avem şi trebuie să-l păstrăm aşa cum se cuvine.

 


Rep.: - Aveaţi, în calitate de preşedinte IGF, un proiect prin care doreaţi să vă întâlniţi cu autorităţile guvernamentale din fiecare ţară. S-a concretizat?


D.C.:
- Din păcate, deocamdată, nu putem spune despre România că am avut o astfel de întâlnire. Am avut discuţii cu miniştri şi premierii din Bulgaria şi Serbia, urmează Italia şi Franţa şi, probabil, prin intermediul d-lui primar Ovidiu Creţu şi a autorităţilor judeţene – prefectul Ioan Ţintean şi preşedintele Radu Moldovan – vom avea întâlniri şi cu ministrul Culturii de la noi. Eu cred că despre folclor trebuie vorbit mai mult şi în şcoli, elevii trebuie să cunoască tradiţiile şi  portul străbun şi nu să le dispreţuiască. Dincolo de toate discuţiile, folclorul are locul lui bine stabilit, iar în România este un adevărat tezaur. Nu ar strica ca pe lângă religie, în şcoală, o dată pe săptămână, să se predea şi folclor, aşa cum se face în multe state europene. Dacă nu le spunem tinerilor despre această bogăţie a noastră vom avea de suferit în timp.


Rep.: - Ştiu că aveţi în gând realizarea unui Eurovision al folclorului.


D.C.: -
Am discutat, la întâlnirea de la Atena, care ar fi primii paşi pentru o manifestare de o asemenea amploare. Discuţiile vor continua în august, la întâlnirea Biroului Executiv de la Belgrad, când se vor acorda şi premiile Oscar în folclor. Vom încerca, la întâlnirile cu autorităţile naţionale, să vedem în ce măsură guvernele pot să sprijine astfel de acţiuni, deloc uşor de realizat. Am lansat ideea şi în rândul unor televiziuni naţionale şi aşteptăm răspunsul. Dorim, ca în aproximativ doi ani, să încercăm să realizăm prima ediţie a Eurovizionului folcloric.
Pentru o mai bună comunicare cu federaţiile de folclor, am achiziţionat, din Statele Unite, o aparatură prin intermediul căreia putem realiza o conferinţă cu 100 de state în acelaşi timp. Am făcut prezentarea la Atena, toţi membrii din Birou fiind foarte încântaţi, iar prima conferinţă o vom realiza la Festivalul „Nunta Zamfirei” cu toţi colaboratorii din lume.
Parafrazând zicala „Toate drumurile duc la Roma, noi vrem să se spună, la finele acestei luni, toate drumurile duc la Bistriţa – România.


Rep.: - De curând, Centrul Cultural Municipal îşi are sediul pe Pietonalul „Liviu Rebreanu”. „Bătrâna Doamnă” din Parcul municipiului a intrat în reabilitare.


D.C.: - Vreau să vă spun că primarul nostru, Ovidiu Creţu, are o deschidere asupra a tot ce înseamnă fenomenul cultural din municipiu. Există o adevărată invidie din partea oraşelor mari, cum este Clujul şi Iaşiul, care rămân surprinse de valoarea evenimentelor derulate la Bistriţa, nu doar de Centrul Cultural Municipal, ci de toate instituţiile de cultură pe care le avem aici. Acolo unde edilul are deschidere spre actul cultural, lucrurile merg foarte bine, unde nu este interesat vedem instituţii culturale închise. La noi, într-o perioadă critică, am deschis Casa cu Lei. Este mare lucru şi faptul că se renovează Centrul Cultural, ceea ce dovedeşte că avem un primar şi un Consiliu Local care iubesc oraşul.
Odată cu închiderea Centrului Cultural, un ochi râde şi altul plânge. Nu-ţi este uşor, după ce ai încercat să faci o instituţie cât mai frumoasă, cât mai atractivă, să o dezbraci, pentru predare. Însă, pe de altă parte, suntem bucuroşi că după doi ani de zile vom avea un centru cultural frumos, o instituţie etalon. Era necesară această reabilitare, având în vedere faptul că Casa de Cultură are peste 100 de ani. Vom avea un interior plăcut, cu dotări de ultimă oră, atât la scenă, la partea electrică, la scaune, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea structurii de rezistenţă. Noi am predat cheile instituţiei constructorilor, iar bistriţenii ne pot vizita pe Pietonal, în fosta locaţie a gardienilor publici. Am încercat şi aici să dăm o înfăţişare plăcută instituţiei, să compartimentăm birourile astfel încât activitatea culturală să fie pe făgaşul cel normal.

 

Rep.: - Bistriţenii pot repera noul sediul şi prin faptul că aţi construit o scenă în faţă.


D.C.: - Am considerat că pe lângă scena mare de pe Pietonal, care este tot a noastră, să realizăm şi o scenă mai mică pentru microconcerte, seri de literatură, reprezentaţii ale teatrelor. Mai avem încă de lucru la ea, însă prima acţiune a avut deja loc aici prin evoluţia Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad, cu spectacolul „Cerere în căsătorie” de Cehov. Dacă la Sibiu sunt frecvente astfel de acţiuni, am demonstrat că şi noi putem realiza, la Bistriţa, asemenea manifestări.

Rep.: - Zamfira se pregăteşte de nuntă. Ce noutăţi ne aduce ediţia din acest an?


D.C.: - Suntem la ediţia a XVIII-a. Încă de la început ne-am propus să oferim bistriţenilor momente de relaxare, de concediu, posibilitatea de a veni în contact direct cu tradiţii de pe mapamond. Poate sunt şi concetăţeni de-ai noştri care niciodată nu vor avea posibilitatea să meargă în diverse ţări să-i cunoască pe aceşti artişti la ei acasă însă, prin „Nunta Zamfirei” obiceiurile străine poposesc la Bistriţa. După probabilităţi, anul acesta vor fi la Bistriţa 12 ţări, încă mai avem de clarificat unele chestiuni legate de vize. În perioada 26-30 iulie ne vom încânta Ungaria, Germania, India, Croaţia, Israel, Mexic, Polonia, Italia, Belarus, Turcia.  Vor veni, alături de noi, pentru prima dată în România, egiptenii, un ansamblu de mare ţinută care va face, cu siguranţă, senzaţie la Bistriţa. Trebuie să menţionăm faptul că toţi artiştii invitaţi vin gratuit la noi, ei plătindu-şi drumul, noi, în calitate de gazdă, asigurându-le doar cazarea şi masa. „Nunta Zamfirei” este un brand la nivel european în folclor, multe ansambluri „luptându-se” pentru a ajunge la noi. La fel, pentru prima dată la noi se va afla Argentina, cu tradiţii extraordinare. Va fi şi Mexicul, astfel încât bistriţenii vor putea vedea diferenţa folclorului dintre cele două ţări apropiate. Aşteptăm acordarea vizelor pentru Algeria, care va fi şi ea, pentru prima dată, la noi. Bistriţenii vor putea învăţa pe Pietonal dansul acestor ţări, târgul de artă populară oferindu-ne posibilitatea de a achiziţiona artizanat de la ţările participante. Pe lângă partea de folclor, pentru prima dată, la „Nunta Zamfirei” vom avea, la Casa cu Lei, şi o seară literară realizată în colaborare cu UNICEF, prin prezenţa scriitorilor din Paris.


Rep.: - Aşadar, ne aşteaptă o vară culturală fierbinte. Vă urăm mult succes în acţiuni şi pe bistriţeni îi invităm să fie alături de dumneavoastră.


D.C.: - Vă aşteptăm cu mare drag la toate evenimentele care vor avea loc în Centrul Bistriţei. După „Nunta Zamfirei” ne pregătim din nou de sărbătoare. Simbolul Bistriţei, Biserica Evanghelică, numără 450 ani, moment de bucurie în cadrul Zilelor Bistriţei, când vom avea manifestări deosebite în perioada 23-25 august.

Menuţ Maximinian