PREOT VASILE BENI: CONȘTIINȚA ÎN VIAȚA NOASTRĂ

Inapoi la stiri

PREOT VASILE BENI: CONȘTIINȚA ÎN VIAȚA NOASTRĂ

,,A-i cunoaște pe cei din jurul tău este inteligență! A te cunoaște pe tine însuți este adevărata înțelepciune!      
A-i conduce pe ceilalți este putere!       
A te conduce pe tine este adevărata putere! Ai grijă de gândurile tale, căci vor deveni cuvinte. Ai grijă la cuvintele tale, căci vor deveni acțiuni. Ai grijă la acțiunile tale, căci vor deveni obiceiuri. Ai grijă de obiceiurile tale, căci vor constitui caracterul tău. Ai grijă de caracterul tău, iți va fi destin.”

– Lao Tzu-învățat chinez-Bătrânul Înțelept (Cartea căii și a virtuții)
Textul evangheliei :,,În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon şi iată un om bogat cu numele Zaheu, care era mai mare peste vameşi, căuta să vadă cine este Iisus; dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Atunci, alergând înainte, s-a suit într-un dud, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Dar când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, l-a văzut şi a zis către el: Zaheu, grăbeşte-te şi dă-te jos, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Şi el, grăbindu-se, s-a coborât şi L-a primit cu bucurie. Când au văzut aceasta, toţi cârteau şi ziceau: a intrat să găzduiască la un păcătos. Dar Zaheu, stând în faţa Domnului, I-a spus: iată jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Iar Iisus a grăit către el: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, pentru că şi el este fiul lui Avraam. Fiindcă Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.( Ev. Luca 19, 1-10)
        Pe lângă inteligență și rațiune ,omul se conduce  în viață ajutat fiind și de cele cinci simțuri: văz, auz, gust,pipăit și miros. Și pe lângă aceste simțuri exterioare, mai există unul care le cuprinde pe toate, dar care nu se exteriorizează și se numește conștiința. Și de aceea în cuvântarea de azi aș dori să poposim la ceea ce am spus și în titlu și învățăturile care se desprind.
         1)Ce este conştiinţa morală- potrivit învăţăturii creştine,  Conștiința e glasul lui Dumnezeu în sufletul credinciosului, care-l îndeamnă la împlinirea legii morale. Ea este înscrisă ontologic în noi de către Dumnezeu încă de la naştere, adică este înnăscută în sufletul nostru, ca lege a Sa, ca descoperire a legii morale naturale şi semnul cel mai evident al asemănării noastre cu Dumnezeu şi al iubirii Lui pentru om. Conștiința ne spune dacă faptele pe care le facem sunt bune sau rele. Este un ecran personal,este asemenea unui barometru care ne arată înălțimea spirituală la care ne-am ridicat,ori depresiunea la care ni s-a adâncit sufletul. Conștiința are darul vorbirii,cu toate că nu vorbește public cu voce tare-dar glasul ei răsună în ființa noastră,în inimă,în minte și în suflet.Sfântul Ioan Gură  de Aur ne spune: ,,conștiința este glasul lui Dumnezeu în inima noastră,e paznicul neadormit,care vede și știe toate, nu-l poți intimida, mitui, înșela, e judecătorul cel drept, e cămătarul cel bun, de glasul ei nu poți scăpa,e a se pronunță asupra faptelor noastre dacă sunt bune sau rele”                                 
          2)La ce-i foloseşte omului conştiinţa? Cred că fiecare dintre noi simţim din când în când în sufletul nostru acele mustrări de conştiinţă. Asta se întâmplă şi atunci când am necăjit, sau am osândit, sau am smintit pe cineva, sau când ne-a scăpat vreo vorbă de prisos. Se întâmplă şi când trebuia să spunem ceva cu bărbăţie, dar nu am spus din teama de neplăceri sau, dimpotrivă, când trebuia să tăcem, dar din aprindere nu ne-am ţinut gura. Înainte de săvârşirea oricărei fapte, conştiinţa ne actualizează în memorie legea lui Dumnezeu şi valoarea morală a faptei ce urmează a o îndeplini. Dacă aceasta este potrivit legii dumnezeieşti şi deci bună, ea ne îndeamnă s-o săvârşim, iar dacă este rea ne interzice îndeplinirea ei. În timpul făptuirii, ea ne însoţeşte şi ne relevă fără părtinire dacă am făcut bine sau rău. După săvârşirea faptei, ea ne aduce în adâncul sufletului o bucurie şi o mulţumire deosebită, dacă am urmat binele şi, dimpotrivă, o întristare profundă, ruşine şi remuşcare, dacă am cultivat răul. În cazul săvârşirii unei nedreptăţi sau a unei fapte nelegiuite, conştiinţa strigă cu glas tare, învinuieşte, arată fapta cea rea, ca şi cum ar scrie înaintea ochilor mărimea păcatului omului. Prin urmare, conştiinţa împlineşte un rol sau o funcţiune întreită: înainte de săvârşirea faptei este sfătuitor, în timpul săvârşirii este martor, iar după săvârşire este judecător. În cele din urmă, conştiinţa mai are şi rolul de a aduce necontenit în amintire faptele rele şi de a nu îngădui să dăm uitării ce am săvârşit, descoperindu-ni-le continuu, ca, doar aşa, să nu mai cultivăm răul.           
         3)Exemple din Sfânta Scriptură despre lucrarea conştiinţei?Conştiinţa îi mustră pe protopărinţii Adam şi Eva după ce au călcat porunca dumnezeiască (Fac. 3,10); ea îl urmareşte pe Cain, care nu-şi mai găseşte linişte pentru uciderea fratelui său Abel (Fac. 4,13); ea opreşte pe fraţii lui Iosif de a-i ridica acestuia viaţa (Fac. 37, 26); ea aduce căinţa lui David pentru fărădelegile sale şi rămâne statornică în inima lui Iov, care primeşte cu răbdare toate loviturile vieţii (Iov l, 21); ea ruşinează pe acuzatorii femeii păcătoase (Ioan 8, 9); ea naşte căinţa în inima fiului risipitor (Luca 15, 18) şi în inima lui Iuda, vânzătorul Mântuitorului (Matei 27, 3-4).                                                                                               
         4)Care este Omul Bun și Omul Rău, în  fiecare dintre noi ? Ne întâlnim cu răspunsul la această întrebare într-o  poveste rabinică, unde se spune că Dumnezeu i-a cerut lui Moise să aleagă din poporul lui 1000 de oameni cei mai buni la suflet. Moise a făcut ascultare şi i-a ales pe cei 1000. Dumezeu i-a cerut apoi ca din aceştia să aleagă doar 10 cei mai buni dintre cei buni. Moise a făcut întocmai. Dumnezeu i-a mai cerut însă ceva: ca din cei 10 să-l aleagă pe cel mai bun. Moise l-a ales, dar Domnul a vrut să vadă dacă a făcut alegerea corectă. Şi i-a zis lui Moise: „Trimite-l pe omul pe care l-ai ales ca fiind bun în lume să-l găsească pe cel mai rău dintre oameni”. Şi a umblat bietul om în lung şi-n lat. Şi a văzut mulți oameni care săvârșeau păcate,dar nu știa la cine să se oprească.De unde pot să știu eu care este cel mai rău.Poate că răutatea acestuia e doar o aparenţă și de bună seamă nu face tot timpul păcate. Şi a căutat până i-a venit vremea să se întoarcă la Moise cu rezultatul. Și pentru că nu știa la cine să se oprească,sa oprit la propria persoană și și-a zis: oare câte păcate ascunse nu am eu pe care nu le știe nimeni și eu mă consider cel mai bun.Și s-a întors la Moise şi i-a spus: „L-am găsit pe cel mai rău om. Eu sunt”.  Dumnezeu i-a vorbit atunci lui Moise: „Ai  ales bine. Cu adevărat acesta este cel mai bun om, pentru că nu a putut să-i judece pe alţii”. Fiecare dintre noi avem o datorie față de conștiința noastră morală de a o păstra totdeauna curată şi de a o ţine în stare trează prin rugăciune, post, împărtăşirea cu Sfintele Taine şi prin cunoaşterea tot mai temeinică a învăţăturii creştine. Căci conştiinţa morală ne îndeamnă la făptuirea binelui, dreptăţii şi dragostei creştine, adică la împlinirea legii morale. Să încercăm să devenim mai buni examinându-ne conștiința în fiecare zi, pentru că ea ne spune prima dată dacă faptele pe care le-am făcut sunt bune sau rele.Amin!