COLOANA INFINITĂ, COLOANĂ A INFINITULUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI

Inapoi la stiri

COLOANA INFINITĂ, COLOANĂ A INFINITULUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI

„Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, dedicată soldaţilor români          

În anul 1934, sculptorul Constantin Brancuşi a fost invitat să ridice un monument întru cinstirea faptelor eroice ale românilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna “să facă ceva pentru ţară”,aşa încât a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant în cariera sa.Ridicat în judeţul natal al sculptorului, ansamblul este socotit una din realizarile sculpturale majore ale secolului XX, “singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renaşterii”.

Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuşi, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiţi „mărgele” de către creatorul lor, Brâncuşi. Perfecta suprapunere a acestor “elemente” avea să asigure impresia de continuitate. Coloana părea că ţâşneşte ca o tulpină, avântându-se spre infinit. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României.

 Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Doctorul Traian Stoicoiu (decedat 1999) spunea că l-a cunoscut pe Brâncuşi, tatăl său Matei Stoicoiu fiind cu Brâncuşi colegi în clasele primare. El spunea că adevăratul nume al Coloanei Infinitului este de fapt „Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii români căzuţi pentru reîntregirea neamului.  Cele 16 module (½ +15 +½) din care este alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial şi se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.

 

Tema “Coloanei Infinite” l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai întâi în lemn. Este o structură specială care se deosebeşte de coloanele clasice cu soclu şi capitel, întrucât ea nu are nici început şi nici sfârşit. Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncuşiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi. Brâncuşi însuşi o denumea „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”.

Monumentul este parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului şi Masa tăcerii.

 

a consemnat Lucian Dobârtă_LuciD / 22/ 2/ 2017