CU CARTEA PRE CARTE ... SCRIIND

Inapoi la stiri

CU CARTEA PRE CARTE ... SCRIIND

„Cruci vechi în Transilvania”, „Înmormântarea unei bătrâne”, „Satul Almaşu”, „Grup de ţărani din Maramureş” sunt patru fotografii din Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj- Napoca, devenite coperte pentru cele patru volume ale studiului „Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1867- 1916), ediţie, studiu introductiv şi note de Macarie Drăgoi, apărut la Editura „Presa Universitară Clujeană”, în 2013.

Lucrarea de acum este o prelungire şi o aprofundare a tezei de doctorat, susţinută de Sfinţia Sa Preotul Episcop Macarie Drăgoi, în 2008, cu tema „Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1874 – 1916). Convergenţe şi divergenţe”. Noutatea ediţiei constă în contribuţiile documentare, în  schimbarea identităţii confesionale, prezentată  pe studii de caz: Apahida şi Băgaciu, Rogoz şi Gothatea, Stârciu şi Pria, Săcel şi Dragomireşti.

Macarie Drăgoi se află la al şaselea titlu de autor, după „Spermezeu – străvechi sat de la poalele Ţibleşului. Monografie istorică”, Editura Limes, Cluj. 2001, „Folclor muzical din Spermezeu”, Editura Limes, Cluj, 2005, „Folclor poetic din Spermezeu”, Editura Limes, Cluj, 2005, „Ler Sfântă Mărie. Colinde de pe văile Ţibleşului”, Editura Renaşterea, Cluj, 2005 şi teza de doctorat amintită. Toată această listă presupune o activitate constantă, susţinută şi întreţinută de studiu, lecturi, exerciţii şi pornită dintr-o nestăvilită pasiune de a scrie.

Născut la 9 mai 1977, în localitatea Căianu-Mic din judeţul Bistriţa-Năsăud, purtând numele Marius Dan Drăgoi, episcopul ortodox de acum al Europei de Nord a făcut Seminarul Teologic Sfântul Mitropolit Dosoftei din Suceava, a absolvit Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, a devenit doctor în teologie în anul 2008,  a fost secretarul de cabinet al lui Bartolomeu Anania şi redactor la Radio Renaşterea din Cluj. A intrat apoi în viaţa monahală, primind numele de Macarie. Nici nu putea să nu se simtă atras de lumea literară, pentru că biografia lui se sprijină pe trei nume predestinate: Macarie, Dosoftei şi Blaga ( fiind  născut în aceeaşi zi cu poetul- filosof).

Am stat în preajma Sfinţiei Sale timp de-un simpozion, cât a durat evenimentul de pe Valea Ţibleşului, ce i-ar putea purta fără echivoc întocmai numele lui. Niciodată n-am simţit atât de aproape un spirit viu. Niciodată n-am văzut influenţa lui asupra la toţi. Speculând „negarea negaţiei”, a fost odată, ca niciodată. O dată când episcopul, cu har şi umor, îşi începea cuvântul spunând că „aici a murit”, luând în seamă aprecierile şi nemaisfârşitele cuvinte de laudă, elogiu, omagiu – toate drepte. Dar, un spirit înalt, de acolo, din lumea lui, vede mai bine. Şi este printre puţinii care comunică şi se comunică în zilele noastre: prin glasul blând, convingător, prin mesajul drept, potrivit, ne-exaltat, şi prin razele de semnificaţii- magnet conţinute în cele spuse.

Împletirea dintre sfera spirituală şi cea literară creează la profilul lui Macarie Drăgoi componenta majoră a unui om deplin, în sensul dat intelectualului român de către Constantin Noica.

ELENA M. CÎMPAN