”LUMINA LINĂ” DE LA NEW YORK

Inapoi la stiri

”LUMINA LINĂ” DE LA NEW YORK

       De la New York a sosit la Bistrița ”Lumina lină”, ”Gracious Light”, revistă de spiritualitate și cultură românească, numărul 25, iulie- septembrie 2020, director Theodor Damian, redactor -șef SUA, M.N. Rusu, redactor-șef România, Mihaela Albu, secretar de redacție Claudia Damian, redactori Sorin Pavăl, Andreea Condurache, consilieri editoriali Dan Anghelescu, Gellu Dorian, Ioan Gâf- Deac, Aurel Ștefanachi, Muguraș Maria Vnuck, David Vnuck.

      Numărul este cu atât mai valoros cu cât marchează un sfert de veac de ”Lumină lină”, care a adunat pagini de gândire și creație, ce n-au ținut cont de continente, de oceanul care ne desparte/ ne unește. Un capitol însemnat din revistă îl ocupă mesajele de felicitare, scrise de apropiații colaboratori la ceas de sărbătoare, la aniversară.

       Revista este redactată trimestrial de către Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și de către Capela Sfinții Apostoli Petru și Pavel din New York și se distribuie în multe țări ale lumii, din SUA, Europa, Australia.

      Din bogatul cuprins al numărului 25, reținem editorialul scris de către pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, ”Valoarea caracterului”, în care se face trimitere la Sfânta Evanghelie, care ”este un fel de instrument de terapie morală pentru dezvoltarea conștiinței la nivelul caracterului”, într-o lume care își pierde valorile. Eseuri scriu Nicolae Mareș, ”Iorga despre Eminescu”, prof. dr. Constantin Miu, ”Elemente de basm în Luceafărul”, prof. univ. dr. Ion Haineș, ”Timpul ca amintire”, Victor Ravini, ”Unde este patria?” Documente și mărturii aparțin lui Ștefan J. Fay, în materialul ”Arca lui Moș Noe”, iar un interviu deosebit cu academicianul Alexandru Surdu este realizat de către Marian Nencescu.

      Rubrica de poezie este susținută de poeți reprezentativi ai literaturii române contemporane, precum Marian Nicolae, Eugen Popin, Passionaria Stoicescu, Dorel Cosma, Daniel Ioniță, Cristina Onofre, Stejărel Ionescu, Vasilica Grigoraș, Alexandru Mărchidan, Mihail Gheorghe, Christian W. Schenk, Marin Mihalache. Rubrica de proză îi cuprinde pe Florentin Popescu, Flavia Topan și Corneliu Zeana. Recenziile oferă un barometru al noilor apariții editoriale. Astfel, Valentin Coșereanu scrie despre ”Saga unui vârf de cui”, de Răzvan Ducan, Lina Codreanu despre cartea ”L. M. Arcade, un scriitor român în exilul parizian”, de Mihaela Albu și Dan Anghelescu, Ana Dobre despre volumul Adei Stuparu, ”Anca Sîrghie în lumina slovei”, Ioan Gâf- Deac despre ”Declarații pe propria răspundere”, de Passionaria Stoicescu, și ”Hristosfera” lui Alexandru Mihail Niță, Maxim ( Iuliu- Marius ) Morariu despre volumul de poeme ”Intrarea în timp”, de Elena M. Cîmpan, Lucian Gruia despre poezia Alexandrei Tulics, Gelu Dragoș despre Nicoale Vălăreanu, iar poezia lui Marcel Miron, din volumul ”Poeme din anticamera vieții” este prezentată de către Elena Olariu. Adam J. Sorkin și Valentin Radu traduc în limba engleză poezie de Ioan Radu Văcărescu. Printre poeții traduși se numără și Florence Taillason și Joel Conte ( Franța ), Emel Koșar, Mesut Șenol ( Turcia ), Mirela Duma ( Italia ), Eugen Evu ( România ). Paula Romanescu și Muguraș Maria Vnuck traduc poezii românești în franceză și engleză.

În numărul prezent mai semnează Adriana Weimar, Mihaela Malea Stroe, Gelu Dragoș, Cristina Onofre, Irina Lucia Mihalca, Dorel Tataru, Ionel Marin,Mircea Itu, Horia Ion Groza, Flavia Topan, Ioan Haineș, Gheorghe Pârja, Theodor Codreanu, Elena Gurgu...

Numărul este ilustrat cu sensibilitate de opere ce aparțin Vioricăi Coplacci.

Fiind vorba despre un sfert de sută, dacă luăm suta ca etalon, revista ”Lumina lină” a făcut lumină în prima parte a drumului. Ca o soră îndepărtată a revistelor de cultură ce apar în țară, își face datoria de a promova scrisul românesc în toată lumea. O îmbrățișăm cu mult drag și îi dorim cale lungă și apariții cel puțin de aceeași valoare, ca a celor de până acum.

 

ELENA M. CÎMPAN