La 15 ianuarie, România își sărbătorește Ziua Culturii Naționale — o zi a memoriei, a identității și a spiritului românesc. Nu întâmplător, această dată este legată de nașterea celui care a devenit simbolul suprem al culturii noastre: Mihai Eminescu.
Născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, Eminescu nu este doar un poet al iubirii sau al visării, ci temelia literaturii române moderne. El a fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, un gânditor profund și un apărător al valorilor naționale. A studiat la Cernăuți, Viena și Berlin, iar întreaga sa viață a fost o dăruire pentru limba română, pentru adevăr și pentru demnitatea acestui popor.
Opera sa cuprinde capodopere nemuritoare: Luceafărul, Scrisorile, Glossă, Floare albastră, Odă (în metru antic) — poezii care au ridicat limba română la rang de limbă universală a poeziei.
Prin creația sa, Eminescu a unit folclorul, mitologia, filosofia și istoria într-o sinteză care definește însăși cultura românească.
Ziua de 15 ianuarie a devenit „Ziua Culturii Naționale” tocmai pentru că în Eminescu se regăsesc toate temele fundamentale ale spiritului românesc: dragostea de neam, credința, natura, dorul, dreptatea, aspirația către absolut și nevoia de adevăr.
Prin Eminescu, cultura română nu este doar frumusețe de cuvânt, ci și model de verticalitate morală.
El ne învață să iubim limba română, să ne respectăm tradiția și să ne păstrăm demnitatea.
Astăzi, când rostim numele lui Eminescu, nu comemorăm doar un poet — ne reamintim cine suntem.
Pentru că, atâta timp cât Eminescu este citit, cultura română trăiește.
Dorel Cosma
